Să facem cunoştinţă cu ei…cu rommii

0
Want create site? Find Free WordPress Themes and plugins.

„Romii, aparent imuni la progres, trăiesc într-un prezent veşnic, într-un perpetuu prezent eroic, chiar dacă ei recunosc numai pulsul lent al eternităţii şi sunt mulţumiţi să trăiască într-o margine a istoriei. Ei sunt într-o continuă mişcare, ca şi clătinarea ramurilor sau ca apele curgătoare. Organizarea lor socială este de-a pururi fluidă, având totuşi o vitalitate internă. Coeziunea interioară şi solidaritatea comunităţii rome stă în puternicele legături de familie care sunt unităţile sale de bază şi constante”. Yan Yoors, The Gypsies, 1967.

Romii sau ţiganii reprezintă o minoritate etnică, conlocuitoare cu o vechime aproape milenară, alături de populaţia majoritară românească. Numărul cetăţenilor români de etnie romă este, conform recensământului din anul 2002, de 535.250 de persoane, reprezentând 2,5% din totalul populaţiei din România. Dispusă inegal pe teritoriul ţării, dar fără a ocupa zone locuite tradiţional, populaţia romă nu a posedat o coeziune comunitară sau socială internă, fiind divizată în grupuri cu specific ocupaţional. Fiecare grup este segregat într-o măsură diferită faţă de societatea contextuală, în funcţie de intensitatea contactului cu exteriorul. Deşi în trecut acestea s-au dovedit în mare măsură rezistente presiunilor de aculturaţie, în ultima perioadă mutaţiile sociale au impus abandonarea meseriilor tradiţionale, astfel că identitatea de grup a început să fie erodată. Ea se menţine însă constantă în privinţa aspectelor lingvistice, comportamentale sau chiar de vestimentaţie şi, în special, a tradiţiilor şi obiceiurilor, care devin evidente mai ales când intră în coliziune cu legile sau principiile societăţii moderne.

Specificitatea în contextul românesc. În cadrul societăţii româneşti romii sunt singura etnie care, după căderea comunismului, în situaţia confuză de tranziţie, generată de introducerea unui nou sistem politico-social şi economic, au impus un stil viguros. Acesta include aspecte variate, ce pot fi observate în limbaj, atitudini, arhitectura romă, muzica ţigănească modernă etc. Caracterul viguros al acestor manifestări a dus la situarea în prim-plan sau afirmarea minorităţii rome, ajungându-se până la un fel de dominare a domeniului artistic de exemplu.

Limba romani ca element identitar. Asemănările între limba vorbită de populaţiile de romi şi sanskrita au stat la baza dovedirii originii indiene a romilor. Limba romani este deci o limbă originară din nordul Indiei. Asupra ei şi-au pus amprenta secolele de convieţuire cu populaţii vorbind limbi extrem de variate, cum ar fi persana, armeana, greaca, astfel încât s-au produs numeroase modificări atât la nivelul vocabularului cât şi al gramaticii. Se poate spune însă că în multe cazuri influenţele au fost reciproce, cuvinte de origine romani regăsindu-se în unele limbi europene. Dată fiind evoluţia istorică şi structura socială a comunităţilor de romi, nu se poate vorbi la ora actuală de o unică limbă romani, ci de coexistenţa mai multor dialecte. Evoluţia diferenţiată a acestor dialecte a fost determinată şi de absenţa unei culturi scrise, până de curând limba romani fiind o limbă aproape eminamente orală. Mai trebuie amintit şi faptul că, dacă numeroşi romi sunt bilingvi, vorbind romani şi română sau maghiară şi română, există în România şi comunităţi trilingve, care vorbesc română, maghiara şi romani.

Câte şi cât s-a cercetat. Într-o abordare de tip tradiţional, istoria României poate fi scrisă şi fără a aminti nimic despre romi. Multă vreme istoria a fost şi continuă să fie văzută ca fiind a celor ce s-au aflat în centrul evenimentelor. Or, romii nu au participat nicicând la marea istorie. Timp de secole ei s-au aflat la noi în situaţia unei robii colective, iar eliberarea din robie, la mijlocul secolului al XIX-lea, nu le-a asigurat integrarea deplină în societatea românească modernă. Ei au rămas în continuare, chiar până astăzi, într-o poziţie periferică. Iar, când masele au fost văzute ca făuritoare ale istoriei, cercetările româneşti de istorie socială nu s-au oprit decât într-o foarte mică măsură asupra marginalilor, unde îi putem include şi pe ei. Totuşi romii au fost o permanenţă a istoriei noastre. Din a doua jumătate a secolului al XIV-lea, peisajul social şi etnic al ţărilor române cuprinde şi această populaţie de origine indiană. În societatea românească, timp de patru secole şi jumătate, ei s-au aflat în condiţia de robi. Au fost deci un element marginal şi prin aceasta nu au avut nici un impact asupra dezvoltării sociale, care nu i-a privit şi pe ei. Robia le-a marcat destinul.

În epoca dezrobirii, la mijlocul secolului trecut, romii reprezentau cca. 7% din populaţia principatelor. Mult timp interesul faţă de această etnie a fost legat de pitorescul vieţii lor, lucru valabil în mare măsură şi acum. Istoria romilor, în România, se caracterizează prin supravieţuirea de-alungul secolelor a unor trăsături, pattem-uri culturale etc. Condiţia socială inferioară, marginalitatea, modul de viaţă propriu, discriminarea din partea populaţiei majoritare etc. s-au perpetuat până astăzi. Faptul că romii au fost multă vreme robi a marcat în chip definitoriu modul lor de viaţă şi explică statul social scăzut pe care o au în prezent. Separarea acestora de populaţia majoritară este o moştenire care derivă din condiţia social-juridică de robi pe care au avut-o până la mijlocul secolului trecut. În ştiinţa românească, în perioada interbelică, a apărut pentru prima dată un interes special pentru această etnie. Atunci a fost publicată de către George Petra, lucrarea ,,Contribuţiuni la istoricul ţiganilor din România”. Aceasta este de fapt, prima sinteză a istoriei romilor din România. Ea este construită pe numeroase date documentare şi acoperă unele din aspectele acestei problematici. Aproximativ jumătate din carte se constitue într-o culegere de documente inedite, datând din intervalul 1600-1848, semnificative pentru condiţia juridică, socială, ocupaţională etc. a romilor din Ţara Românească şi Moldova.

Anii ’30 şi începutul anilor ’40 sunt însă importanţi în ştiinţa românească privitoare la romi mai ales prin cercetările etnografice şi sociologice. Anchetele întreprinse în lumea rurală de echipele Institutului Social Român, condus de Dimitrie Gusti, nu au ocolit familiile sau comunităţile de romi de la marginea satelor româneşti. Au fost urmărite în primul rând relaţiile lor cu populaţia majoritară şi funcţia lor economică şi socială în cadrul comunităţii. Preocuparea principală era cunoaşterea procesului de integrare în comunitatea rurală românească. Aceste cercetări erau profund angajate şi subordonate imperativului ştiinţei sociologice româneşti de a influenţa dezvoltarea vieţii rurale. Cea mai reprezentativă pentru interesul acordat romilor în această perioadă este opera lui Ion Chelcea. Acesta a realizat un mare număr de studii de etnografie ţigănească riguros întocmite, rezultat al unor cercetări de teren. Cartea sa “Ţiganii din România. Monografie etnografică” (Bucureşti 1944) este o lucrare de etnografie de mari dimensiuni, de înaltă ţinută şi exemplară ca metodă. Ea sintetizează toate datele de această natură existente atunci şi a rămas până azi cartea de referinţă în acest domeniu. Literatura sociologică şi etnografică românească privitoare la romi, din deceniile patru şi cinci, permite o cunoaştere destul de bună a situaţiei sociale, ocupaţionale etc. a acestora în epoca respectivă. După cel de-al doilea război mondial această direcţie de cercetare a fost însă abandonată.

În perioada comunistă s-a acordat extrem de puţină atenţie cercetărilor privitoare la romi. Abia după 1989 revine în ştiinţa românească preocuparea pentru această etnie. Situaţia socială dificilă în care se află un segment important al acestei populaţii şi mişcarea de organizare politică şi de afirmare publică a acesteia au determinat o regândire a locului pe care-l ocupă romii în problematica actuală a societăţii româneşti. S-au publicat pe tema situaţiei actuale a ţiganilor (romilor) în România zeci de articole şi chiar câteva cărţi. Însă cercetările de istorie a romilor se lasă încă aşteptate.

                                                                               Valentin Motreanu, istoric

Sursa Foto: http://radioconstanta.ro

Did you find apk for android? You can find new Free Android Games and apps.
Distribuie.

Despre Autor

Lasa Un Comentariu