Emilian Onesciuc, portret

0
Want create site? Find Free WordPress Themes and plugins.

Emilain Onesciuc este unul dintre colaboratorii de suflet ai Multiculture. Pentru acest lucru am insistat ca aceasta a doua parte a interviului sa il punem intr-o alta cheie mult mai profunda si mai asezata in rigorile temperamentului sau slav. Un om de o eleganta extraordinara a raspuns unor intrebari adeseori incomode ale caror raspunsuri le-am publicat asa cum au fost ele oferite. Speram sa apreciati sinceritatea, romantismul, curajul asumat si discursul unui prieten ucrainean.

Sunteti pana la urma un intelectual de formatie tehnica insa acest lucru nu v-a oprit sa aveti o deschidere catre zona umanista a interactiunii sociale. De unde pasiunea pentru teatru si care este cel mai greu rol? In viata sau pe scena?

Dintotdeauna mi-a placut sa vorbesc in fata oamenilor si sa simt cum mesajul meu ii misca. Chiar daca nu ati fi mentionat, in plan profesional cele mai mari impliniri le-am avut in cariera de trainer. Sunt multe povesti frumoase de spus, dar nu este momentul aici si acum.

Pasiunea pentru teatru o am de mult, de cand eram in Bucuresti. Cum insa un oras de anvergura Bucurestiului te sufoca, nu am avut posibilitate sa fac teatru decat aici, in Pitesti.

Cel mai greu rol … pai cel pentru care nu ai un scenariu scris dinainte, dar totusi trebuie sa iti interpretezi rolul cat mai bine cu putinta. Adica in viata.

Cunoastem ca sunteti nu numai frecventabil de catre oameni pasionati de calatorii si de relationarea cu natura, insa aveti o profesie care s-a reinventat in zona asigurarilor. Ce vi se pare cel mai greu de asigurat in zilele noastre?

Trebuie sa spun inainte de toate ca asigurarile reprezinta o pasiune, care cred ca isi are originea in atractia mea pentru armonie. Asigurarile imi permit sa ajut oamenii in momentele cele mai dificile din viata lor, atunci cand nimeni altcineva nu o face si in modul cel mai pragmatic – oferindu-le multi bani. Ca sa pot face acest lucru si sa pot privi clientii in ochi am fost foarte atent la partenerii pe care mi i-am ales – doar companii de asigurari de prim rang.

Cel mai greu de asigurat? Cel mai greu de oferit este un pachet complex care sa asigure viata in toata complexitatea ei. Dar tocmai de aici deriva si frumusetea acestei profesii nobile.

Va puteti considera un model pentru un anumit tipar de personalitate? Care ar fi acela?

Cred ca eu impreuna cu familia mea suntem un model pentru cei care cauta firescul intr-o lume zbuciumata. Si ma refer in special la tineri, care vad in noi niste oameni care au capacitatea sa ia din jur ceea ce este bun si sa se detaseze de ceea ce nu este bun.

Ca si tip de personalitate, rezonam cu oameni sinceri, comunicativi, prietenosi, capabili sa vada frumosul din jurul lor si – foarte important – fara fite. Snobii nu se simt bine in compania noastra si nici noi in compania lor.

Sunteti un om al naturii si al coabitarii durabile intre cele doua sintagme. Unde se opreste umanitatea si de unde incepe natura?

Am fost educat sa actionez astfel incat sa nu imi fie rusine cand privesc in urma. Mai mult, am deprins de la parintii si bunicii mei un set de principii de viata care pot fi sintetizate astfel: fa bine sau cel putin incearca sa nu faci rau. Cred ca fiecare dintre noi trebuie sa lase in urma lucruri bune si sa incerce sa aiba un aport pozitiv asupra a tot ceea ce il inconjoara. Sa-i zicem „principiul faptei bune”. Cred ca un model bun in acest sens il avem in animalele din jurul nostru, care traiesc in armonie, iar daca ucid nu o fac decat pentru supravietuire si tot procesul face parte dintr-un sistem echilibrat, de milioane de ani. Lacomia il face pe om sa ucida pentru ca ravneste la bunul altuia iar aceasta lacomie cred ca este sursa tuturor relelor din lume.

Toate artefactele care va inconjoara sunt piese dintr-un puzzle eclectic, din stiluri amestecate prin forme, culori, functionalitati si estetica. Cum ati reusit sa dozati cantitatile astfel incat totul sa para o reteta carora tuturor le place atat de mult?

Cred ca armonia exterioara este o extensie a celei interioare. Si mie si sotiei mele ne plac lucrurile frumoase, autentice, care au suflet. Si atunci tot ceea ce am faurit contine un pic din sufletul nostru. Iar ambianta caminului nostru place multora tocmai pentru ca este autentica. Vreau insa sa precizez ca sufletele seci, incapabile sa vada frumosul si armonia, nu rezoneaza cu spiritul case noastre.

Pasionat de muzica in spatiul profund al perceptiei, cu o cultura ce depaseste cu mult standardele unui intelectual, am dori sa cunoastem in spiritul unei tolerante remarcabile cum simtiti ca ucrainean Rapsodia romana a lui Enescu?

Ascult muzica in permanenta, dar recunosc ca, spre deosebire de sotia mea, nu sunt un impatimit al muzicii clasice. Preferintele mele includ jazz, R & B, muzica romaneasca interbelica si muzica ucraineana veche. Dar o piesa ca Rapsodia Romana nu are cum sa nu te miste si te duce cu gandul la ceea ce este mai frumos si mai inaltator.

In acelasi spirit si fiindu-ne cunoscuta evaluarea dvs. legata de suferintele prin care poporul ucrainean trece de cativa ani in zona Donbasului, am dori sa cunoastem ce va fascineaza in ceea ce priveste Rusia?

Rusia este o tara a contrastelor, care cred ca este greu de inteles inclusiv de catre cei care locuiesc acolo. Rusia a dat omenirii artisti, scriitori, pictori, muzicieni. Dar tot Rusia a produs monstri precum Stalin sau Beria, care au pe constiinta viata si suferinta a zeci de milioane de oameni. In esenta, cred ca perceptia fata de Rusia este influentata de distanta fata de Rusia. Pentru cei aflati la zeci de mii de km, care doar au auzit despre rusi, inseamna Tolstoi, Balsoi Teatr sau Ceaikovski (nepotul unui cazac ucrainean, dupa tata; „ceaika” = pescarus, in limba ucraineana), iar pentru cei aflati la granita, care traiesc in vecinatatea rusilor, inseamna Holodomor, Gulag si NKVD. In rest, este o chestiune de nuante.

Sunteti un mesager intre doua culturi. Unde si cum se vamuieste conditia de ambasador al cunoasterii intre romani si ucraineni?

Sunt mandru de originea mea ucraineana si sunt bucuros ca traiesc intr-o tara atat de frumoasa ca Romania. Cand calatoresc in diverse colturi al lumii vorbesc la fel de frumos despre ambele culturi. Imi permit sa parafrazez un om de cultura armean care a trait in Plovdiv: sunt ceea ce sunt pentru ca apartin unui popor incercat dar am avut sansa sa ma nasc in Romania.

Care este perceptia ucrainenilor fata de romani prin prisma vecinatatii si in ce masura situatia din estul Ucrainei a influentat reevaluarea relatiilor cu Romania?

Constat in jurul meu ca majoritatea oamenilor habar n-au ce se intampla in Donbas si ca la o mie de kilometri de Romania este un razboi in care zilnic mor oameni, un razboi care dureaza de peste 4 ani; atat a durat si Al Doilea Razboi Mondial. Majoritatea romanilor nu stiu ca vecinul de la nord este Ucraina, iar cand merg la targ prefera sa spuna „am cumparat de la rusi” decat sa spuna „de la ucraineni”. Este vorba de ignoranta combinata cu comoditate lingvistica; pentru multi pur si simplu este mai comod sa pronunte „rus” decat „ucrainean”. O silaba versus trei.

Pentru ucraineni, Romania este o poarta catre Occident, o tara in care se traieste destul de bine si in care este stabilitate.

Pensiunea  Boho Chic House seamana din ce in ce mai mult cu o ambasada a cunoasterii intre metaforele unei etnicitati topite undeva intre frontierele diversitatii. Ce nationalitati turistice v-au calcat pragul? Ce v-au povestit odata ce au luat contact cu locatia dvs?

In afara de Africa, deocamdata, am gazduit „mesageri” de pe toate continentele. In urma interactiunii cu ei am „descoperit” – culmea – ca peste tot in lume traiesc OAMENI la fel ca noi, ceea ce este fascinant. Experimentam, de cateva luni, sintagma „unitate in diversitate”. Daca ar fi sa fac o metafora, as spune ca omenirea este o pizza uriasa in care culturile sunt ingredientele care o fac delicioasa.

Este doar o problema de timp pana ce primii turisti rusi vor dori sa se cazeze la Boho Chic… Ce veti face?

Am gazduit o familie de rusi de langa Murmansk, la Cercul Polar. O familie simpatica – un inginer, o doctorita si doi copii. Evit politica. Nu intreb daca au votat pentru sau impotriva lui Putin. Nu vom transa noi la Boho Chic problemele teritoriale; putem insa lega prietenii.

Imi permit sa il citez pe Anghel Rugina, din interviul lui la Marius Tuca Show: „Important este să ne facem viaţa frumoasă în jurul nostru. Să lăsăm gândurile mari, la scară internaţională, că acolo jocurile sunt făcute şi echilibrele nu trebuiesc rupte! Nu avem nici informaţiile, nici competenţa, nici resursele şi nici mijloacele necesare să acţionăm la un nivel atât de înalt.

Putem în schimb să ne comportăm civilizat, să ne educăm bine copiii, să ne conservăm şi să ne protejăm mediul în care trăim, să ne respectăm şi să ne ajutăm, pe scurt: să ne trăim viaţa liniştiţi”.

De curand Rada Suprema din Ucraina a promulgat o lege a invatamantului care dupa evaluarile Ministerului Roman de Externe ar aduce grave atingeri situatiei minoritatii romanesti si nu numai. Neexistand o situatie simetrica, cum apreciati acest demers?

Ucraina trece printr-o perioada dificila in care isi redefineste identitatea. Pare ca Cel de sus a condamnat acest popor sa nu aiba odihna niciodata. Acum 4 ani „fratele” din Est a incalcat tratatele internationale si a invadat Ucraina, miseleste, recurgand la soldati fara insemne. In Donbas rebelii si mercenarii rusi au in dotare cele mai moderne tancuri T-90 de provenienta ruseasca, aparute acolo asa, pur si simplu, la fel ca rachetele Buk cu care a fost doborat avionul malaezian.

Pur si simplu este o tara prea bogata si cu oameni prea blajini incat sa fie lasata in pace. Ucraina detine peste 25% din cernoziomul din lume, astfel incat tara este considerata un El Dorado al agriculturii viitorului („ cernoziom” = pamant negru; in limba ucraineana „ciornei” = negru, iar „zemlia” = pamant). Ucraina este si cel mai mare producator european de miere, deci nu este de mirare ca, de sute de ani, a atras atatea „albine”, din Europa dar in special din Asia …

Conducerea Ucrainei trebuie sa ia decizii intr-o situatie in care este in razboi in Est, cu Rusia, iar un sprijin semnificativ din Vest intarzie sa apara. De sute de ani, si cu precadere in secolul XX, limba si identitatea nationala au fost zdrobite de cizma ruseasca. Au fost deportate milioane de ucraineni in Asia iar in locul lor au fost adusi rusi – cea mai diabolica forma de deznationalizare. Din aceste cauze in prezent exista numerosi ucraineni care vorbesc in limba rusa, ceea ce este anormal si trebuie schimbat. Am calatorit in Ucraina, m-am adresat in limba ucraineana si deseori mi s-a raspuns in limba rusa. M-a deranjat acest lucru la fel de mult ca atunci cand am fost in Ardeal si mi s-a raspuns in limba maghiara. Toti cetatenii unei tari trebuie sa comunice fluent in limba tarii respective si, daca apartin altor etnii, trebuie sa aiba ocazia sa invete in scoala si limba etniei careia ii apartin. Despre asta este vorba, in esenta, in reforma invatamantului din Ucraina.

Presedintii celor doua state – Petro Porosenko si Klaus Iohannis – au discutat despre reforma invatamantului din Ucraina. Presedintele Romaniei a acceptat invitatia omologului ucrainean de a vizita tara vecina, cu scopul de a se convinge in ce consta aceasta reforma.

 Ce ar trebui sa invete romanii de la ucraineni si invers?

In primul rand trebuie sa se cunoasca mai bine. Amandoua popoarele au tezaure culturale prea putin cunoscute si apreciate. Din moment ce demersurile oficiale intarzie sa apara, cu atat mai mult initiativele unor oameni inimosi, cum sunt si prietenii nostri de la multiculture.ro, sunt binevenite.

Observ ca, odata ce mirajul Vestului se destrama usor si apare o uniformizare si o estompare a specificului national, din Balcani pana la Atlantic, din ce in ce mai multi oameni, mai ales din Occident, isi indreapta atentia spre Estul Europei, in primul rand din curiozitate, impinsi de dorinta de a gasi ceva autentic. Iar la acest capitol atat Ucraina cat si Romania, „locatari” de sute de ani ai acestor meleaguri, au multe de oferit. Strainii vin in Romania atrasi de lucruri de senzatie, precum Dracula sau Transfagarasan, dar gasesc in plus orase si biserici fascinante, o natura incantatoare si vinuri licoroase. Strainii merg in Ucraina sa vada ramasitele centralei de la Ciornobil („Cernobil” este varianta ruseasca) si in cautare de femei frumoase, dar gasesc in plus un port popular diversificat, o muzica sublima si spectaculosul dans cazacesc Hopak.

Probabil foarte putini cunosc faptul ca, in secolul XI, in timpul lui Iaroslav cel Intelept, orasul Kiev era cel mai mare din Europa, avand de 50 de ori marimea Londrei si de 10 ori marimea Parisului. Cati dintre noi cunosc faptul ca prima Constitutie din lume ii apartine hatmanului Pelep Orlec – „Constitutia drepturilor si legilor armatei zaporojene”, fiind redactata in 1710, cu 77 de ani inaintea Constitutiei Statelor Unite? Cati dintre noi cunosc faptul ca limba ucraineana este considerata „italiana” limbilor slave, datorita melodicitatii ei? Limba ucraineana are un vocabular bogat care face ca limbajul uzual sa fie plastic si bogat in nuante. Un exemplu – verbul „a canta”: omul canta – „liudena spivaie”, cocosul canta – „cohut piie”, orchestra canta – „orhestra hraie”. Un alt exemplu – verbul „a alerga” = „bihte”. Daca i se adauga diverse prefixe capata diferite sensuri: „prebihte” = a ajunge in fuga undeva, „vidbihte” = a pleca in fuga de undeva, „dobihte” = a ajunge in fuga, in ultimul moment, „nedobihte” = a alerga dar fara a ajunge la timp la destinatie, „zabihte” = a intra in fuga intr-un adapost. Cel mai important poet ucrainean – Taras Sevcenko – fauritorul limbii ucrainene moderne, este poetul cu cele mai multe monumente, expuse in intreaga lume. Meritul ii revine si diasporei ucrainene, care numara astazi 14 milioane de persoane, din care 4,4 milioane in Rusia, 1,2 milioane in SUA, 1 milion in Canada, 350 mii in Brazilia, 250 mii in Argentina s.a.m.d. Ucraina se situeaza pe locul 4 in lume in ceea ce priveste numarul persoanelor cu studii superioare. Cel mai mare avion de transport din lume – AN 225 „Mriia” („mriia” = speranta) este de fabricatie ucraineana. Am prezentat cateva aspecte mai putin cunoscute tocmai pentru a scoate in evidenta faptul ca avem, si unii si ceilalti, atat de multe lucruri de vazut, de invatat si de apreciat unii la ceilalti.

In general, si poate ca este firesc sa fie asa, oamenii sunt atrasi initial de lucruri de senzatie, uneori poate superficiale, dar cei care au ochi de vazut patrund in profunzimea lucrurilor si descopera frumusetile oferite de fiecare tara in parte. Pretutindeni unde traiesc oameni, de mii de ani, ai ce invata – cum isi traiesc viata, cum valorifica potentialul zonei in care vietuiesc, cum au invatat sa se adapteze, sa coabiteze cu natura si cu vecinii lor, in ce exceleaza, ce cultiva, ce mananca, cum canta, cum se imbraca, ce ii amuza, ce apreciaza sau pur si simplu cum … tac si care sunt subintelesurile tacerii lor. Eu ador proverbele – cunosc sute de proverbe si de cugetari si ador sa le folosesc cand contextul o cere – si sunt foarte incantat cand invat ceva nou. Consider ca un proverb este o comoara de intelepciune concentrata in cateva cuvinte, care este cu atat mai valoroasa cu cat a trecut testul timpului. De exemplu, cugetarea mea preferata, care poate fi totodata un indemn, este „Greu de gasit in viata nu este cheia, ci cumpana”. Cati dintre noi au gasit cheia? Probabil destul de multi. Dar cumpana? Mult mai putini. De la un fost sef de-al meu – grec – am invatat o alta zicala, foarte plina de intelesuri: „Dusmanul binelui este mai binele”. Privind in jurul nostru avem, din nefericire, destule exemple in care oamenii, desi ar putea foarte bine sa fie multumiti de viata lor, vor cu tot dinadinsul sa schimbe ceva. Iar schimbarea pe care o initiaza conduce de multe ori la ceva mai rau, nu mai bun. Vorba aceea: „Ai grija ce iti doresti ca s-ar putea sa ti se intample”.

Gazduind cetateni din diverse tari, pasionati de calatorii si dornici sa cunoasca indeaproape oameni si obiceiuri de pretutindeni, am asistat de cateva ori la niste discutii tripartite interesante. Participanti – eu, un roman si un turist strain. Acesta din urma povestea cu patos ce oameni deosebiti, ce locuri frumoase si ce obiceiuri interesante a gasit in Bulgaria, Ucraina, Polonia, Albania … Reactia conationalului nostru a fost „Serios? Exista asa ceva aici, langa noi? N-am stiut. O sa ma duc si eu sa vad cu ochii mei.” Paradoxal, multi dintre noi descopera locuri mai interesante si mai fascinante aici, in aceasta zona a Europei, decat in zonele turistice „prefabricate”.

Internetul, libera circulatie, existenta unor comunitati in genul Couchsurfing.com, stimuleaza incredibil calatoriile si cunoasterea interetnica, ceea ce este extraordinar. Iar principalul beneficiu al cunoasterii este inaltarea spirituala; cunoscand oameni de pretutindeni nu ai cum sa nu te atasezi de ei si ajungi sa respecti in egala masura si pe cei de langa tine dar si pe cei aflati la mii de kilometri. Iar asta te face mai bun si mai iubitor de oameni. Dupa ce ai stat cu un om la masa, ai discutat cu el ceasuri intregi, i-ai cunoscut familia, tara si obiceiurile, ai impartasit idealuri comune iar la despartire v-ati strans mainile in speranta revederii, nu poti a doua zi sa pui mana pe arma si sa il omori pentru o palma de pamant.

PS Intre timp am gasit pe net un poem irlandez care mi-a placut foarte mult si as fi incantat daca ar aparea in acest articol.

De ce să-ți faci griji?

In viață, sunt doar două lucruri pentru care trebuie să-ți faci griji:
Dacă ești sănătos sau ești bolnav.
Dacă ești sănătos,
N-ai de ce să-ți faci griji.

Dar dacă ești bolnav,
Sunt doar două lucruri pentru care trebuie să-ți faci griji:
Dacă te faci bine,
Sau dacă mori.
Dacă te faci bine,
N-ai de ce să-ți faci griji.

Dacă mori,
Sunt doar două lucruri pentru care trebuie să-ți faci griji:
Dacă ajungi în Rai sau în Iad.
Dacă ajungi în Rai,
N-ai de ce să-ți faci griji.

Dacă ajungi în Iad…,
O să fii așa de ocupat să dai mâna cu toți prietenii tăi,
Că n-o să ai vreme să-ți faci griji!

Așa că: de ce să-ți faci griji?

Did you find apk for android? You can find new Free Android Games and apps.
Distribuie.

Despre Autor

Lasa Un Comentariu