Interviu cu Ambasadorul Iranului la Bucureşti

0
Want create site? Find Free WordPress Themes and plugins.

Excelenţa Sa domnul Hamid Moayyer, Ambasadorul Republicii Islamice Iran la Bucureşti, a avut amabilitatea să-mi ofere acest interviu în toamna anului 2017.

Mihai Cernătescu, preşedinte al Asociaţiei Culturale Multiculture – Excelenţă, cunoscând diversitatea etnică şi religioasă a Iranului, cum apreciaţi libertăţile acestor entităţi şi felul în care pot să-şi afirme identitatea?

E.S.H.M. – Republica Islamică Iran recunoaște libertatea de opinie și respectă celelalte religii, culturi și identități, în cadrul totunitarului pe care acestea îl formează. Iranul este o țară care crede în dialogul civilizațiilor și culturilor, precum și în apropierea dintre religiile islamice și în existența bunelor relații cu celelalte religii. Diferitele grupuri religioase din Iran se bucură de libertate completă în ceea ce privește ritualurile religioase. Aceste grupuri au propriile lor instituții și centre. Constituția Republicii Islamice Iran prevede ca cinci locuri din Adunarea Consultativă Islamică să fie acordate minorităților religioase, astfel încât minoritatea armeană are doi reprezentanți, un loc aparține asirienilor și caldeenilor, comunitatea evreiască deține un loc, și de asemenea și comunitatea de zoroastrieni, în ciuda faptului că aceștia din urmă nu ar fi putut, în mod normal, să aibă un reprezentant în Parlament, din cauza numărului redus al populației de zoroastrieni. Acești reprezentanți ai minorităților religioase folosesc cartea lor sfântă pentru a depune jurământul, conform Constituției.

Armenii au zeci de biserici și cincizeci de școli private. Asirienii din Iran au, de asemenea, cincizeci și nouă de biserici în orașul Urmia, și șase biserici în Teheran. Există și două biserici ortodoxe. Chestiunile privind căsătoriile, divorțurile și moștenirile țin de bisericile creștine, iar creștinii au propriile tribunale religioase.

Evreii iranieni din Teheran au zece sinagogi funcționale.

Republica Islamică Iran, în vederea soluționării problemelor minorităților religioase, ia în considerare drepturile lor culturale și sociale în legea partidelor, a comunităților, etc. (adoptată în anul 1981), astfel încât, potrivit acestei legi, ei pot înființa asociații pentru urmărirea, în vederea rezolvării, a chestiunilor și problemelor societăților lor. Trebuie remarcat faptul că, în prezent, în Republica Islamică Iran, activează aproximativ 60 de asociații sociale și culturale aparținând societății alcătuite de minoritățile religioase.

Sub umbrela Consiliului Califatulului Armenilor din Teheran, există aproximativ 25 de asociații și cluburi active în diverse domenii ale vieții comunității armenești, inclusiv în cultură, caritate și sport. Aceste asociații și cluburi funcționează, în mare parte, sub tutela Consiliului Califatului, și sunt strâns legate de acesta.

Situația minorităților din Iran constituie unul dintre cele mai bune exemple de coexistență pașnică. Statutul minorităților din Iran este exemplar în ceea ce privește libertatea, desfășurarea activităților religioase, participarea la activități sociale și politice, precum și posibilitatea participării în toate procesele politice. Ceea ce este cel mai important este faptul că Republica Islamică Iran contribuie semnificativ, susținând minoritățile religioase în demersurile lor de promovare a aspectelor religioase și culturale, și chiar furnizarea energiei electrice, gazelor și apei curente în sinagogi, biserici și temple zoroastriene din Iran se face în mod gratuit. Un buget semnificativ este alocat efectuării de renovări ale centrelor religioase aparținând minorităților religioase și ale centrelor unde aceastea își desfășoară activități culturale, acest lucru demonstrând faptul că evreii iranieni, creștinii și zoroastrienii sunt parte integrantă a poporulului iranian. Prin urmare, dacă privim Iranul prin prisma legislației occidentale privind drepturile omului, vom constata că Republica Islamică Iran este cea mai democratică țară din Orientul Mijlociu, și că libertatea religioasă și atenția acordată chestiunilor legate de minoritățile religioase, sun forma în care acestea se regăsesc în Iran,  nu se întâlnesc în nicio altă parte a lumii.

 

M.C. – Poporul iranian este unul dintre cele mai tolerante din lume. Oameni deschişi şi primitori, iranienii sunt gazde deosebite pentru aceia care ştiu să vadă dincolo de cutumele societăţii occidentale. De unde vine această atitudine specială?

E.S.H.M. – Unul dintre frumoasele obiceiuri ale culturii noastre este acela de a avea oaspeți și de a fi oaspeți. În multe țări ale lumii se poate vedea clar un comportament rece, inflexibil, neînsuflețit, și o viață automatizată, dar în Iran, chiar și în cele mai îndepărtate sate, căldura și ospitalitatea oamenilor se reflectă în fiecare vorbă rostită. Potrivit învățăturilor islamice, Dumnezeu iubește oaspeții, și dacă nu tratezi un oaspete cu tot respectul cuvenit, e ca și cum L-ai insulta pe Dumnezeu. Sentimentul de empatie, umanitate și bunătate reprezintă una dintre cele mai importante trăsături ale acestei culturi antice. În cultura islamică, ospitalitatea și primirea oaspeților determină crearea și sporirea sentimentului de familiaritate și apropiere, oaspeții se bucură de bogăția gazdelor, fapt care arată atât prețuirea și respectul față de oameni, cât și disponibilitatea de a se face compromisuri financiare, iar cei care păstrează mai mult această tradiție și acest tip de etică, se mândresc întotdeauna cu acest lucru.

 

M.C. – Viaţa culturală iraniană este nu numai extrem de veche dar se afla în fruntea culturilor din Orientul Mijlociu. Cum sprijină statul iranian oamenii de cultură, artiştii etc.?

E.S.H.M. – Civilizația și cultura iraniană au o mare valoare și importanță pentru promovarea artei, iar comunitatea iraniană își susține artiștii, în toate domeniile artistice. Conducătorul Suprem al Republicii Islamice Iran, în persoană, acordă o atenție specială artiștilor, și în cadrul unor ședințe organizate pe teme legate de artă, stabilește diverse politici și analizează artiștii. În acest an, Iranul a înregistrat o creștere de 16% a bugetului pentru cultură, iar peste 2,5% din bugetul țării este dedicat de către guvern problematicilor culturale și artistice, care includ educația fizică, turismul, religia, sportul și divertismentul, arta, patrimoniul cultural, mass-media, artizanatul, cercetarea și dezvoltarea.

 

M.C. – Ce anume din cultura Occidentala este apreciat in Iran si ce nu?

E.S.H.M. – Reacțiile pozitive s-au manifestat, într-o măsură mai mare, față de elementele materiale și de bunăstare ale culturii occidentale, și mai puțin față de elementele nemateriale, de invenții și de artefactele occidentale, iar valorile societății occidentale care au fost preluate de cultura iraniană indigenă sunt, de exemplu, libertatea și democrația.

Spre deosebire de țările occidentale, unde diversitatea culturală și etnică este importată și legată de noile lor politici din secolele recente, cum ar fi acceptarea imigranților, în țările vechi din Asia și din lumea musulmană, în special în Iran, diversitatea culturală și etnică are propriile rădăcini istorice și intrinsece.

Iranul a fost, de-a lungul istoriei, podul de legătură dintre civilizațiile orientale și occidentale, fiind întotdeauna un leagăn al coexistenței culturilor. Înainte de Islam, prima cartă a drepturilor omului, scrisă în Iran, se bazează pe diversitatea culturală și acceptarea culturilor etnice și indigene, subliniindu-le importanța, iar ruinele de la Persepolis, rămase Iranului din vremurile străvechi, cuprind monumente cum ar fi Poarta Națiunilor, care arată națiunea iraniană cunoștea în profunzime conceptul de diversitate culturală și etnică.

După ce poporul iranian a adoptat neprețuita și sfânta religie a Islamului, Iranul a rămas în continuare un loc potrivit pentru acceptarea culturilor, precum și pentru prezența culturilor etnice și indigene pe aceste meleaguri.

Arta și literatura noastră s-au inspirat din diversitatea culturală și etnică a Iranului, iar marile capodopere ale literaturii mondiale sunt create în acest tip mediu multicultural. Cu toate acestea, în unele țări nu se acordă atenția necesară conceptului de diversitate culturală și etnică, fapt care a condus la producerea unor dezastre majore, precum izbucnirea celor două războiae mondiale.

 

M.C. – Domnule Ambasador există o mare diferenţă între realităţile iraniene şi felul în care Occidentul este obişnuit să le perceapă. Majoritatea celor care iau contact cu Iranul profund observă imediat aceste diferenţe. Cum explicaţi această contradicţie?

E.S.H.M. – Da, este adevărat. Publicitatea otrăvitoare a unor mass-media occidentale au cauzat această problemă. Persoanele care sunt familiarizate cu realitățile Iranului sau cei care au vizitat această țară își schimbă imediat punctul de vedere asupra Iranului și resping afirmațiile false. Din fericire, la patru decenii de la victoria Revoluției Islamice din Iran, pozițiile exprimate în conformitate cu dreptul Republicii Islamice Iran, asupra unor chestiuni regionale și globale, au ajutat la o mai bună înțelegere a acestui sistem democratic pe plan mondial.

M.C. – Vorbiţi-ne pe scurt despre grupurile etnice şi religioase cele mai reprezentative.

E.S.H.M. – Iată care sunt minoritățile religioase recunoscute în mod oficial de către Constituția Republicii Islamice Iran:

Zoroastrienii, evreii și creștinii iranieni, inclusiv asirienii și armenii din Iran, sunt singurele minorități religioase care sunt libere, în limitele legii, să-și îndeplinească ceremoniile religioase, și să acționeze potrivit propriilor precepte religioase în chestiunile legate de viața personală și educație.

Minoritățile religioase musulmane, cum ar fi adepții școlilor de jurisprudență islamică Hanafi, Shafi’i, Maliki, Hanbali, sau sunniții și zaydiții, sunt pe deplin respectate; acești credincioși sunt liberi să-și practice religia și să participe la propriile ceremonii religioase, conform jurisprudenței lor religioase; educația religioasă și statutul personal al membrilor acestor minorități (inclusiv căsătorie, divorț, moștenire și testament), precum și litigiile referitoare la aceste aspecte, sunt în mod oficial recunoscute de către instanțele judecătorești; în regiunile în care adepții uneia dintre aceste minorități alcătuiesc o majoritate, reglementările locale vor ține de competența autorităților din consiliile locale, și vor fi în conformitate cu religia majorității în cauză, respectându-se, în același timp, și drepturile adepților celorlaltor religii.

În ceea ce privește respectarea diversității culturale, Republica Islamică Iran a prezentat, în cadrul Adunării Generale a Națiunilor Unite, un proiect de rezoluție referitoare la diversitatea culturală, care a și fost aprobată de către Adunarea Generală a ONU în ultimii cinci ani consecutivi.

Cu scopul instituționalizării respectului pentru diversitatea culturilor, în parteneriat cu țările nealiniate, Republica Islamică Iran a organizat un summit internațional intitulat „Drepturile omului și diversitatea culturală”, care s-a bucurat de prezența miniștrilor țărilor respective și a Înaltului Comisar pentru Drepturile Omului din Teheran. Trebuie remarcat faptul că, la sfârșitul summitului, a fost înființat, la Teheran, Centrul pentru Drepturile Omului și Diversitatea Culturală al Țărilor Nealiniate, demers care s-a efectuat cu acordul tuturor membrilor, în vederea extinderii și instituționalizării acestei problematici.

Drepturile de care se bucură creștinii sunt doar un exemplu al statutului minorităților care trăiesc în Iran, drepturi ce depășesc cu mult prevederile legislației internaționale și ale drepturilor omului în lume. Cu toate acestea, unele instituții mass-media, creând o imagine negativă a situației minorităților religioase, inclusiv a creștinilor, nu încetează să pună într-o lumină neadevărată realitățile din țară și activitățile sistemului, continuându-și eforturile disperate de a oferi o imagine negativă a Republicii Islamice Iran, deși minoritățile religioase din Iran trăiesc într-un mediu liber și prietenos. Ei se bucură de drepturi egale cu cetățenii majoritari, fiind liberi să-și îndeplinească obligațiile religioase și să se ocupe de aspectele vieții personale conform propriilor credințe.

M.C. –Excelenţă cât de modern este islamul iranian raportat la cultură şi societate în general?

E.S.H.M. – Islamul a demonstrat o flexibilitate rezonabilă și rațională față de cultură și societate, dar acest lucru nu înseamnă acceptarea tuturor obiceiurilor și tradițiilor străinilor, iar legile civile și sociale nu pot fi adaptate orbește, într-o manieră irațională, unor reguli deviante. Noi respectăm principiile și valorile umane, atât pe plan intern și cât și pe plan extern. Am acționat pentru dezvoltarea relațiilor culturale cu țările lumii, dar și pentru creșterea toleranței și consolidării solidarității, considerând că una dintre principalele arii ale luptei fundamentale împotriva diferitelor manifestări ale discriminării internaționale, promovarea și stimularea dialogului între diferite culturi, religii și civilizații, precum și respectul pentru diversitatea diferitelor culturi. În ultimii ani, am prezentat ideea dialogului dintre civilizații, care să combată ciocnirea civilizațiilor, inițiativa noastră fiind salutată de comunitatea internațională. În ceea ce privește respectul pentru diversitatea culturală, țara noastră a propus, de asemenea, o rezoluție privind diversitatea culturală la Adunarea Generală a Națiunilor Unite.

M.C. – Cum este percepută cultura românească în Iran?

E.S.H.M. –   Poziția Iranului și a României, din punct de vedere al culturii și civilizației, este asemănătoare unei punți de legătură care poate interconecta oamenii, culturile și națiunile, iar pentru a ajunge în această poziție este nevoie să ne cunoaștem din ce în ce mai mult. Cu cât dialogul nostru va fi mai încununat de succes, cu atât mai mult vom putea juna un rol mai valoros în pacea globală.

Din fericire, popoarele regiunii balcanice s-au familiarizat încă din trecut cu moștenirea culturii și civilizației Iranului, dovezile constând în inscripții, manuscrise și opere aparținând patrimoniului cultural al Iranului. Bibliotecile naționale din această regiune păstrează numeroase manuscrise persane. Limbile din regiune au un număr mare de cuvinte comune.

Iranul, cu istoria și civilizația sa antică, și România ca țară cu o lungă istorie de cultură și civilizație, trebuie să interacționeze într-o varietate de arii culturale. De fapt, cele două părți au nevoie de un dialog cultural continuu și susținut, care să exploateze diferitele capacități ale fiecăreia, în conformitate cu obiectivele și interesele naționale.

M.C. – Asociaţia Culturală Multiculture îşi propune să facă schimburi culturale între România şi Iran. Cum consideraţi acest demers şi în ce masură Ambasada Iranului se poate implica?

E.S.H.M. –   Da, acesta este un demers pozitiv. Ambasada Republicii Islamice Iran nu va ezita să-și ofere sprijinul, în măsura posibilităților pe care le are la dispoziție. De asemenea, Asociațiile de Prietenie Iran și România, precum și Grupurile Parlamentare de Prietenie din cele două țări, pot sprijini, precum niște puternice brațe, punerea în aplicare a proiectelor avute în vedere.

M.C. – Vă mulţumesc Excelenţă pentru acordarea acestui interviu şi pentru că aţi deschis românilor o fereastră spre cultura persană. Asociaţia Culturală Multiculture consideră că prin toleranţă, corectitudine, cunoaştere reciprocă şi promovare cultură putem face o lume mai bună şi mai sigură pentru noi toţi.
Did you find apk for android? You can find new Free Android Games and apps.
Distribuie.

Despre Autor

Lasa Un Comentariu